Cabinetul Numismatic  //  Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamţ

Cabinetul Numismatic Muzeul de Istorie si Arheologie Piatra-Neamt
Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamţ - Cabinetul Numismatic

Sala XXV

Această sală este rezervată în întregime numismaticii, fiind reliefată prezenţa monedei pe teritoriul judeţului Neamţ, începând cu secolul al IV-lea î.d.Hr şi până în secolul al XVIII-lea.

Reunind peste 1000 de exponate (monede greceşti, macedonene, dacice, romane, bizantine, moldoveneşti şi de alte provenienţe, piese arheologice cu caracter de unicat etc.) care înmagazinează numeroase informaţii de natură istorică, economică şi artistică, cabinetul numismatic este rodul activităţii mai multor generaţii de specialişti, dintre care se cuvine să menţionăm pe arheologul Constantin Matasă, care a avut meritul de a fi recuperat un mare număr de tezaure din teritoriu, dr. V. Mihăilescu-Bîrliba care a contribuit în mod esenţial la îmbogăţirea patrimoniului şi a realizat numeroase studii în domeniu, Elena Petrişor care a valorificat pentru prima dată tezaurul de la Buruieneşti şi Dan Mihăilescu, cel care a contribuit la organizarea şi prezentarea acestor două săli din expoziţia permanentă.

Piesele expuse fac parte dintr-o serie de tezaure din care amintim pe cele de la Mastacăn, Gherăieştii Noi, Buruieneşti, Netezi sau Turtureşti.




Sala XXVI

Prezintă piese arheologice de excepţie descoperite întâmplător sau prin săpături arheologice sistematice. Dintre obiectele expuse enumerăm: brăţările de cupru de la Izvoare şi Davideni, brăţara de bronz de la Rusăieşti, sau buclele de aur descoperite la Podei Tg. Ocna (de către părintele Constantin Matasă) şi Bâtca Doamnei.

O atenţie deosebită trebuie acordată tezaurului de vase de aur descoperit la Rădeni (com. Păstrăveni), locul probabil al descoperirii făcute de către un sătean cu ocazia lucrărilor agricole din 1965-1966, numindu-se „În Fânaţ” şi fiind situat la cca. 400 m de marginea vestică a satului, pe terasa secundară stângă a părăului Rădeanca. În colecţia Muzeului de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ se păstrează doar trei ceşti din totalul de opt al acestui tezaur, toate deformate prin presare şi prin lovituri executate pe corp, aparţinând secolelor XV-X î.Hr.

Tezaurul de vase romane de la Muncelul de Sus (com. Mogoşeşti, jud. Iaşi) a fost descoperit în 1972 cu prilejul lucrărilor agricole. Tezaurul este compus din patru cupe întregi, mai mult sau mai puţin deteriorate, o caserolă fragmentară şi o bucată de la un vas mai mare, probabil un bol, toate realizate dintr-un aliaj din argint cu un titlu variind între 750 şi 800‰. Pornind de la forma şi decorul vaselor se apreciază că tezaurul a fost produs în atelierele romane, constituind un serviciu de vin, dăruit probabil unui şef carp, poate la începutul secolului al III-lea d. Hr. când puterea dacilor era în plină ascensiune.

Există şi o serie de piese medievale care trebuie menţionate în acest context: un inel din argint descoperit în cimitirul medieval de la Dărmaneşti – Piatra-Neamţ, un inel filigranat descoperit la Netezi, un cercel din aur descoperit la Şerbeşti (com. Ştefan cel Mare), o pafta şi două sfeşnice de la Mănăstirea Secu.

Dintre piesele de patrimoniu din secolele XIX-XX prezentate în această sală amintim: tava de argint, bomboniera şi fructiera din argint care au aparţinut principesei Elena Cuza, sfeşnice mari din argint de la Mănăstirea Secu, o poşetă de damă lucrate din zale de argint foarte fine, pahare din argint si un fragment de brăţară din argint.